Şi mai multe poezii

Trista soartă a caselor vechi
Trec clipe printre garduri vechi,
Pe case vechi, mult jos, sub lună,
Noaptea pictează negrul, şi perechi
Sub geamuri, nu se mai adună.

Chiar vântul tremură prin ele,
I-e frică de fantasme şi poveşti...
De case vechi se ţin deoparte stele,
În coborârea lor din mări cereşti.

Pe case vechi, când noaptea râde-alene,
Şi ploaia se fereşte să le vadă,
Doar buruieni, ca nişte mâini viclene,
Ne apără de răsuflarea moartă.

28 dec. 2000


Dincolo de noi
S-au întâlnit prin noi,
Venind din Infinit,
Chiar Muzica şi Versul...
Cu trupul îndoit
Şi îngropat în sânge.
Şi Muzica-ţi mă plânge
Şi Versu-mi te-a-ntregit.

Când le-am adus în lume,
Prin ele ne-am unit,
Le-am dat o formă vie.
Când eu sunt Poezie
Şi tu eşti Note Pline,
Se mişcă-n unde Cerul,
Se nasc alte lumine,
Unim Esenţialul,
Ne transformăm şi noi...
Întreaga piele curge,
Din mână ne curg ploi.
Şi totul se confundă,
Culoarea ne inundă.

Dar dacă ne-am atinge,
S-ar rupe totu-n două,
Căci Muzica şi Versul
Nu pot fi amândouă
Decât din depărtare,
Decât în ochii noştri.

aug. 2001

Aceluiaşi geniu
Ne-am răzvrătit o clipă,
O clipă am învins,
Când unul lângă altul,
Oceanele am stins.
Şi-am înfruntat Divinul,
Profanul l-am uitat,
Când unul lângă altul
Mister am recreat.
Şi lumile străine
O lume am făcut.
Dar tu, doar pentru-o clipă,
Te-ai arătat în lut.
Povestea se reia...
Cum eu sunt Cătălina,
Aici găsi eternul,
Iar tu, mai sus, lumina.
Dar nu eşti singur, stea!
Căci nu pari deloc rece,
Şi răscoli-vom mitul
Când amândoi vom trece.

aug. 2001